Doamnelor şi domnilor, posesorilor de bebe,  mai ales mamelor…iată învenţia numărul unu în lume. Această invenţie vă scapă de o grijă în plus.  Iată ce trebuie să faceţi după ce daţi cu aspiratorul prin vastele cutii de chibrituri:

Astfel casa dumneavostră va străluci fără niciun efort! Nu că e tare? :)

Articolul de mai jos este o mărturisire!

Singurul lucru pe care guvernanţii nu-l pot fura de la populaţiei este visul! Singura hrană spirituală a unui popor rămâne visul!

Visăm mereu la mai bine, visăm la un trai decent, visăm la o casă mai mare, la o carieră, la o viaţă mai curată, la mântuire, la iertare. Visăm la o vacanţă sau la o familie perfectă.

Visul, însă, nu trebuie să fie materialist! Asta cred eu. Visul trebuie să fie blând şi profund. Visul trebui să fie suflet. Altfel visele devin nimicuri. Visul materialist îl mânie pe Dumnezeu. Visul materialist se impozitează, dacă devine realitate!

Românul visează, încă nu a ajuns în faza de robot! Încă mai avem acces la vise. În momentul în care visul dispare din neam, înseamnă că am murit. Depinde doar la ce visează cu adevărat!

Eu visez la ziua în care îl voi înţelege mai bine pe Dumnezeu! Restul vin de la sine! Încerc să-mi dau seama de planurile pe care le are Dumnezeu cu mine. Încerc să fiu drept, vertical, să fiu realist şi blând. Încerc să visez la drumul meu!

Tu ai uitat să visezi?

Sunt de părere că prezentul ne torturează. Am ajuns într-un punct mort, ca la maşină. Stau mereu şi mă minunez la ce s-a ajuns şi am tendinţa să sper că mai mult decât atât nu se poate. Prezentul ne dezvaţă violent de tot ce am învâţat cândva că este rău. Normalul a devenit penibil, iar răul îmbucurător.

Societatea a devenit o babă nebună, haotică, cu negi pe frunte şi şerpi încolăciţi de gât, cu haine murdare şi gura urât mirositoare. O babă cu mers strident şi ţapăn, cu dans bălăngănit şi sexualitate nedefinită.  Cu pofte ciudate şi apucături animalice. Cu tupeu fantastic şi caracter împuţit. Societatea din prezent este Baba Cloanţa de care ne speriam când eram mici. Fără să ne dăm seama ne îmbrăţişează parşiv şi ne sărută pe creştet. Ne ameţeşte cu nimicuri strălucitoare şi cu muzici îmbietoare. Ne aduce mai aproape de comunitatea ei de viermi.

Prezentul ne torturează minţile şi ne omoară cu ură valorile.

Arta adevărată putrezeşte ştrangulată sub patul nulităţilor. Tinerii se injectează cu vise şi dorm pe tărgi palide aşezate în congelatoare pentru identificare. Televiziunea ne disecă minţile, de parcă am fi broaşte la o oră de biologie.  Doctorii economici ne fură şi ultimul dram dintr-un zâmbet şi aşa chinuit de o istorie agitată.

Recunoaşte: nici nu te-ai prins când baba asta perversă ţi-a furat amintirile şi pământul şi casa de la ţară şi jocurile copilăriei şi căsnicia aia de minim 30 de ani şi vacanţele liniştite şi zâmbetele bunicilor şi planurile şi străzile paşnice şi weekendurile la iarbă verde şi discuţiile normale şi visele şi dragostea şi te-a transformat într-un robot apatic, lipsit de vlagă, bucuros la orele de muncă şi trist în particular, cu speranţe nerealizabile şi plin de frici bizare.

Baba are o ultimă ofertă, nu o pierde:

Eşti o nulitate, adori tot ce e la modă în PREZENT, te rog să te sui în vagonul numit haos. Baba te va face CELEBRU!

politist

Episodul 2

Dreeepţi! Comanda la miiineeee!!! Ce doriţi? Un vin, o cafeluţă? Avem şi ceaiul casei….aaaaaaaaa, pardon. Astea sunt amintiri de pe vremea când lucram ospătar pe litoral, la Venus!

Măi cetăţeanule cititor model, dacă ai fost cuminte, Caşcavar îţi va povesti astăzi cum a anihilat o bandă adezivă, pardon infracţională! Adică o bandă de beţivi din Cişmigiu. Anihilarea a avut loc prin metoda: saltul bibilici africane.

Mă aflam, în data de 24.07.2010, în parc, respectiv Cişmigiu. Mă aflam pe urmele unei spărgătoare de găşti, semnalmente: 60 de ani, păr mov, fustă anii ’70, căţel marca ” pechinez roşcovan timid”. Mai mulţi bătrâni din sector s-au plâns că doamna nu mai rezista la petrecerile date de ei în părculeţ şi că după doar câteva ore pleca acasă sub pretextul de pipilică şi serial.

Când încercam să dau de doamna infractoare ( îi zic doamnă că am descoperit că îmi fusese profesoară de geografie în gimnaziu)  aud sunet de restaurant: CLING , urmat de celebrul:  HAI NOROC!

Îmi zic “de unde băi Caşcavar, restaurant pe aleea asta din Cișmigiu?”

Am pornit după sunet. Mă aflam cuibărit la pieptul…aaaaaaa…pardon, în tufele din preajma infractorilor. Sunetul şi vuietul găinarilor se înteţea. Am simţit miros de bere Noroc. Recunosc mirosul de la o poştă. Este singura bere pe care tata şi-o poate permite din pensia de mizerie.

Văd deja mai mulţi bărbaţi care stau în picioare. Doi stau jos pe nişte scaune.

ESTE CLAR! Cei doi fac hărţile cu locurile pe care vor să le bombardeze. M-am apropiat tiptil, am stat cât mai aproape de infractor. Şi brusc dintr-o dată cu un sunet piţigăiat de bibilică şi un salt african, peste tufiş, am trântit unul dintre infractori la pâmânt:

- Culcat , poliţia comunitară! NU MIŞCĂ NIMENI!

- Băi, pocnitule. Tu eşti mai dus cu pluta decât noi. Hai la o tablă, la un şah şi taci din gură. Ianculeeeeee, dă mă un pahar pentru băiat.

Erau şahiştii din Cişmigiu. De atunci joc des cu ei, ori table ori şah! Mai băgăm şi un Şeptic. ASTA CÂND AM TIMP!

Data viitoare o să vă povestesc cum am anihilat un viol prin metoda palma grizzly, sana şi bana!

Infractorii nu-mi rezistă/ Caşcavar primeşte mită/

La şahişti eu beau cam mult/ Eu sunt poliţist, nu-s cult/

Sar ca bibilica aficană/ Mă împiedic de castană!

DREEEPŢI! Glumeam băi cetăţenilor cititori, liber bă şi la alte articole!

Când iubim:

Avem fluturaşi în stomac. Suntem cu capul în nori. Avem pentru ce munci. Vrem să facem cadouri. Visăm. Uităm de tot ce mişcă. Ne plac florile. Iubim vinul roşu. Vrem curăţenie. Suntem sinceri. Sângele se pune în mişcare. Ne îmbrăcăm frumos. Folosim parfum. Zâmbim. Avem privire de copil. Ne alintăm. Suntem calzi. Plutim. Simţim. Îngăduitori. Vrem prăjituri. Suntem buni bucătari. Suntem mai deştepti. Gândim. Avem imaginaţie. Suntem coloraţi.

Când urâm:

Suntem supăraţi. Suntem încruntaţi. Vorbim urât. Observăm griul. Ne deranjează ţara. Ne enervează lumea. Mizerie în casă. Bem tărie. Minţim. Ne îmbrăcăm neglijent.Suntem urâţi şi proşti. Nu gătim. Mâncăm prostii. Urlăm. Ascultăm muzică proastă. Ne pierdem nopţile. Suntem lipsiţi de culoare.

Tu ce preferi?

România în viziunea mea arată aşa:

  • România este şi va rămâne ţara tuturor posibilităţilor.
  • În România se poate aplica expresia: “brănză bună în burduf de câine”.
  • În România există ecologişti care merg cu maşina.
  • În România nu-s bani, dar Citeste mai departe