Oare ei mai au amintiri?

Filed Under VIZITIENE | 2 Comments

Îmagini colorate din copilărie îmi invadează zilnic mintea. Nu pot uita cetele de copii care se adunau în parcul Floreasca şi se trasformau ca în basme în feţi frumoşi, poliţişti orgolioşi, fotbalişti renumiţi, în cavaleri, în sportivi de performaţă, în animale fioroase sau şefi de trib, în indieni iuţi la mânie sau în părinţi grijulii. Nu pot uita Pegasul albastru cu care dădeam ture prin liniştea ameţitoare din cartier. Nu-mi pot scoate din cap copacul mic şi întortocheat ce ţinea loc de castel şi turn de supraveghere. Nu vreau să uit de serile petrecute pe gheaţa patinoarului. De amorurile nevinovate sau de toboganul uriaş. Caldarâmul bătătorit pe care jucam fotbal sau ţară ţară vrem ostaşi are şi el un loc aparte în memoria mea. Străduţele înguste, prost luminate, caisul din curtea surorilor sau de gardul bunicii prietenului meu pe care jucam ore întregi pereţica. Am încă proaspăt în amintire căţelul Ivan, un labrador negru şi fioros care ne alerga pe strada pietruită. Serile de poveste dintr-un Herăstrău supraaglomerat stau cuibărite în cămăruţa minţii. Gustul TEC-ul şi al gumei Turbo tronează încă viu pe cerul gurii. Bătăile cu ţiganii din Pantelimon sunt memorabile. Frunza, Ţările, Flori fete şi băieţi, La mălai, Hoţii şi vardiştii sunt jocurile pe care nimeni nu mi le poate scoate din minte.

Copii din zilele noastre îşi fac cont pe facebook, stau pe mess şi privesc cu ură spre părinţii grijulii. Ei când o să fie mari ce fel de amintiri o să aibă? O să fie simpli roboţi ai unei societăţi bolnave? O să-şi amintească de vorbele goale tastate pe mess în după amiaza de noiembrie? De twitter-ul autist?

Sunt tare curios ce vorbesc şcolarii între ei? Îşi povestesc ultimile jocuri de pe Wii? Oare pe computer poţi fura nevinovat cireşe din curtea unui vecin sau poţi face castele din frunze uscate în plină toamnă umedă?

Din păcate, ei nu au acces la jocurile copilăriei. Sunt arestaţi într-o lume virtuală, bolnavă la cap. Discernământul lor piere sub avalanşa de noutăţi pe dvd.

Părinţii îi duc la mall…ei se întreabă ce e aia vată pe băţ. Familia îi lasă să asculte rock la 10 ani…ei nu mai ştiu cine e Mozart. Ei citesc Harry Potter, dar nu ştiu cine a fost Marin Preda. Ei se uită la Hannah Montana, dar habar nu au cine a fost Cenuşăreasa.

Când vor vrea să-şi aducă aminte de copilărie vor căuta pe google?

(sursă foto: commons.wikimedia.org)

Desenele copiilor

Filed Under DECO | Leave a Comment

Toţi copiii desenează. Fie că au sau nu talent, la o anumita vârstă, de bună voie sau siliţi de împrejurări, se apucă să deseneze. Şi umplu numeroase foi cu fluturi, case, pomişori, oameni şi ce alte lucruri le trec lor prin cap.

Unii părinţi decorează până la refuz frigiderul cu desenele lor, alţii le înrămează pe unele, pe altele le fac pierdute pentru că nu mai au unde să le expună. Am găsit pe net două idei foarte interesante de expunere a operelor celor mici. Citeste mai departe

Dormitor de vis

Filed Under DECO | 2 Comments

Nu-mi place lunea…când eram copil nu îmi plăcea sentimentul care mă încerca duminica pentru că ştiam că începe şcoala şi îmi doream să cresc pentru a putea scăpa de acea senzaţie ciudată. Am crescut însă, din păcate, sentimentul nu a dispărut. Inevitabil duminca mă cuprinde un soi de tristeţe, pentru că nu mai pot colinda străzile în voie, nu mai pot citi o zi întreagă şi nu mai pot lenevi în dormitor până târziu spre amiază. Plus că, indiferent cât de obosită sunt duminica, nu pot adormi decât la ore târzii, fapt ce are repercursiuni asupra zilei următoare. Citeste mai departe

Amintirile lui Blond, James Blond!

Filed Under VIZITIENE | Leave a Comment

Episodul 3 - Adiooo Antoanetaaaa, să te bucuri de delfini!

Ne-au anunţat că peste două zile vom merge într-o excursie organizată, la Delfinariul din Constanţa. Un eveniment unic în copilăria multor copii. M-am pregătit spiritual: am pus bani deoparte pentru bilet.

În prima după amiază de după anunţ am început să visez. Mă vedeam cu Antoaneta în autocar. Citeste mai departe

Amintirile lui Blond, James Blond!

Filed Under VIZITIENE | Leave a Comment

Episodul 2- Ozn-urile din Eforie!

Distracţia a continuat în Eforie şi după episodul eşuat cu pupăturile. Au urmat celebrele glume de tabără: pastă de dinţi de pe clanţă, învelitul în cearceaf alb, gen fantomă şi alte multe nebunii. Aaa, nu trebuie uitată gluma cu aruncatul rucsacului pe geam. Citeste mai departe

Din copilărie…

Filed Under VIZITIENE | Leave a Comment

Cine îşi mai aminteşte gustul delicios de marmeladă? Se întindea pe pâine împreună cu untul acela bădărănesc ( cred că încă există firma respectivă). Este un gust din copilărie pe care nu-l uit! Voi ce gust păstraţi în amintire?

Amintirile lui Blond, James Blond!

Filed Under VIZITIENE | Leave a Comment

Primul sport care mi-a ieşit în cale a fost unul nautic: yachting. Şi sincer, nu a fost practicat pe internet, ci chiar pe unul din lacurile Capitalei, Herăstrău.

Am aterizat la una din bazele sportive din zona Ambasadei Chinei (actualmente una dintre multiplele terase de megafiţe) undeva prin clasa a patra.

Am făcut cunoştinţă cu antrenorul şi mi-a fost dată în primire o barcă albastră. „Optimist” se numeşte. Asta era o barca cu vele, de o singură persoană.

La început am ieşit însoţit de alti băieţi din club. Viteza pe care o prindeam în timp ce hălăduiam în stânga şi în dreapta lacul, era identică cu cea a zborului din visele copilăriei. Atunci când vântul umfla cu putere vela, stăteam paralel cu luciul apei şi mă simţeam cel mai tare bărbat din BUCUREŞTI. Citeste mai departe